Unde ne sunt cuceritorii?

image

  Linii.Zambet.Flori.Usi deschise.Farmece si solduri.
Un el si o ea.Masa unei cafenele intime in care predomină lemnul si mirosul de lavandă.
  Stau unul lângă altul si isi unesc mainile intr-o strânsoare certă,profundă,asumată.Lumea din jurul lor se topeste pentru o secundă cat ea zambeste ca răspuns la vocea lui joasa,ca o notă de pian profundă.
   Ceasul de la mana lui,s-ar putea opri o eternitate,atat cat ar dura dragostea lor.
     Usi trăntite,rasete obscene,zgomot de cesti ce ating pentru a mia oara mesele in jurul carora s-au spus povesti ,s-au varsat lacrimi,s-au legat si dezlegat iubiri,s-au făcut planuri.
      Ea se ridica elegant urmata imediat de el.El îi aseaza elegant haina pe umeri si apoi îi mangaie parul.Pornesc spre iesire si el ii deschide usa atent,cu un gest studiat si elegant.Ii cumpara flori de la o batranica de pe strada si i le ofera cu un gest natural si plin de profunzime nestudiata.
     Privirea barbatilor ce trec pe strada o studiaza insistent dar ea se lipeste de el,ca o certitudine ca apartine de ceva si lasa privirea in jos de parca urmeaza un drum la care e atenta si e prea ocupata sa se uite la rascruci.
      2 personaje.Zambesc.

Unde ne sunt cuceritorii?

2 thoughts on “Unde ne sunt cuceritorii?

  1. M-a strigat cineva?!🙂 Foarte frumos scris! Inca mai sunt astfel de barbati! Mie mi se pare ceva foarte normal ca un barbat sa se poarte cavalereste cu o doamna, mai ales daca este vorba despre femeia iubita …. Ce rost si-ar avea crisparea de don-juan?!…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s